1 Decembrie – 1918/2018 Sărbătorim împreună


În anul 2018 comemorăm 100 de ani de la evenimentul politic major al anului 1918: desăvârșirea statului național român, realizată prin unirea provinciilor românești cu România. La început a fost unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), mai apoi unirea Bucovinei cu România (28 noiembrie 1918), iar în final unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Țara Mamă, România (1 decembrie 1918). Cele trei uniri formează împreună Marea Unire de la 1918, iar în 2018, la 100 de ani de la acele evenimente, sărbătorim CENTENARUL MARII UNIRI.

Ce sărbătorim la Centenarul Marii Uniri?

Dacă ar fi să rezumăm în câteva idei, în 2018, la Centenarul Marii Uniri, toți cei care simt românește sărbătoresc:

Credința românilor care au făcut Unirea că toată suflarea românească trebuie să trăiască împreună, într-un singur stat, ROMÂNIA.

Efortul susținut al românilor, de-a lungul timpului, de a nu uita că sunt români.

Năzuința românilor de a înfăptui Marea Unire, avută de-a lungul secolelor, indiferent de vicisitudinile istoriei.

Tenacitatea liderilor și a elitelor românești care au întreprins toate cele necesare ca Unirea să devină realitate.

Eroismul și jertfa celor fără de care visul românilor de veacuri, Marea Unire, nu ar fi fost posibil.

Nesupunerea românilor în fața imperiilor vremelnice care i-au afectat interesele și neacceptarea unei sorți potrivnice.

Ambiția românilor de a rămâne împreună după 100 de ani de la Marea Unire.

Rațiunea românilor de a căuta în permanență cele mai bune împrejurări pentru concretizarea aspirațiilor legitime și valorificarea acestor ocazii.

Nu mai puțin adevărat este faptul că, dacă artizanii UNIRII ar ști cine conduce azi România, s-ar răsuci în morminte.

Defilare penitenciare:

In memoriam


in memorian Delia Cormoș

Marți dimineața,  în jurul orei 0820, pe DN19, a avut loc un cumplit accident un autoturism Skoda intrând în coliziune cu o automacara. Una din victime era Delia Cormoș (38 ani) ofițer la Penitenciarul Oradea, în cadrul Serviciul de Educație și Asistență Psihosocială.

Delia Cormoș a avut implicări extraordinare și în acțiunile sale de voluntariat. Recent, în cadrul Centrului de zi pentru copii nou înființat Consiliaris, Delia Cormoș activa și pentru ajutorarea copiilor care au un părinte bolnav de cancer. Delia îi aducea pe copiii ai căror părinți sufereau de cancer și nu se puteau ocupa de ei, la Centrul de zi, le oferea masă caldă, sprijin, îi ajuta la teme, ținea legătura cu școala, cu diriginții și cu profesorii. O comunitate extrem de afectată a rămas acum fără sprijin.

O ultimă mizerie prin care a fost nevoită să treacă, a fost un concurs prost organizat, netransparent. Una din probe a fost proba de operare pe calculator, chiar dacă avea certificat ECDL.

Transmitem condoleanțe familiei. Sufletește vă suntem alături, în această grea încercare. Pentru cei care vor să o conducă pe ultimul drum, înmormântarea va avea loc mâine, ora 1300, în localitatea Sântion, lângă Oradea.

Oficial/neoficial – studii de caz


off on

Vom supune atenției dumneavoastră patru situații, trei dintre ele luate din mass-media, în care comunicatele oficiale se bat cap în cap cu situația din teren.

Citim în Evenimentul zilei un comunicat al ANP conform căruia un număr de peste 2000 de telefoane mobile au fost descoperite în locurile de deținere. Cu toate că instalațiile de bruiaj al semnalului GSM au o bază legală de achiziționare, stadiul acestei implementări legislative a avut rolul unui avort spontan, mai precis a fost de fiecare dată expulzată pe motiv de licitație ratată. Numărul de telefoane descoperite reprezintă doar vârful icebergului, deoarece în spatele acestui fenomen stă o muncă suplimentară, pe care o fac oamenii din teren.

Telefonul + penitenciar = business. Citind comentariile de pe site-urile sindicale, s-a făcut remarcat faptul că același telefon mobil, cu aceeași serie de fabricație și IMEI, au fost „descoperite” de mai multe ori. Un business bănos pentru unii, care fac asta de ani de zile, cu acceptul tacit al celor care ar trebui să-i controleze, cel puțin în teorie.

Dintr-un alt articol, reiese că drama de la Colectiv, este o poveste despre cum infecțiile cu bacterii devin secret de stat și minciuna instituționalizată politică de stat.

Poziția oficialilor este că  decesele au survenit din cauza infecțiilor respiratorii. Din trei în trei sicrie – o pneumonie.  Nu s-a acceptat transferul victimelor incendiului la spitalele din Europa, pe motiv că aici existau toate condițiile. Când au fost transferați, pentru unii a fost prea târziu. Realitatea e că au murit cu zile în spitalele noastre, infectați cu bacterii luate din spital.

Cel de-al treilea caz îl reprezintă ridicarea din morți a Comisiilor de disciplină din penitenciare. Cu toate că punctul nostru de vedere a fost înaintat conducerii penitenciarului, se pare că această comisie funcționează. Sindicatul nostru nu a desemnat nici un membru, din simplul motiv că nu dorim să fim părtași la ilegalități, sau să legitimăm cumva, prin acceptarea situației de fapt, resuscitarea acestei comisii. Mai jos, punctul nostru de vedere.

ProTV ne povestește despre un deținut care plecară din penitenciar, de la punctul de lucru Belita. „Bărbatul era condamnat pentru furt calificat, infracțiune pentru care primise o pedeapsă de trei ani de închisoare. Imediat după ce a fost constatată dispariția lui a fost dată alarma”.

Iată, potera plecă năucă

Să mi-l prinză pre măciucă

N-ar fi nici primul nici ultimul. Prepoziția de, e greșită, iar numele predestinat.

Recursul compensatoriu – etapa tâlhărie


rec comp

Aproximativ 11.000 de deţinuţi au fost eliberaţi de la începutul anului până la sfârşitul lunii octombrie, dintre care peste 9.000 în baza Legii nr. 169/2017 privind recursul compensatoriu a anunţat Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP). „Din unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au fost puse în libertate 11.033 de persoane, 9.039 dintre acestea beneficiind de prevederile Legii 169/2017: 1.374 ca urmare a expirării duratei pedepsei în termen, 7.665 prin admiterea de către instanţele de judecată competente a liberării condiţionate”.

Trecând însă în revistă peste lipsa unui studiu de impact al L169/2017, peste implementarea acestei legi în grabă și cu erori grave, observăm că efectele sunt din ce în ce mai dezastruoase pentru cetățeanul de rând.
Societatea civilă a primit cadou de la Tudorel: o infuzie de infractori care sunt pregătiți s-o ia de la capăt cu fărădelegile, imediat ce li se oferă ocazia. Mai jos, unul din beneficiarii L169/2017, în acțiune, la 17/18.11.2018:

Bărbatul care a atacat-o cu brutalitate pe tânără, într-o scară de bloc din Alba Iulia este recidivist, fiind eliberat din Penitenciarul Aiud în urmă cu circa două luni. Ce reacție a avut MJ, via Tudorel? S-a mai făcut încă o dată de râs, în încercarea de revocare a procurorului general:

Procurorii din CSM au decis, luni, să avizeze negativ propunerea ministrului Justiției de revocarea din funcție a procurorului general al României. Decizia a fost luată cu 5-1 dintre voturi, Tudorel fiind singurul care, practic, și-a votat maculatura de 63 de pagini.

Ținem să atragem atenția domnului Tudorel, că, în centrul politicii penale ar trebui să se situeze apărarea drepturilor cetățenești ale tuturor plătitorilor de taxe și impozite, care de multe ori se întâmplă a fi și victimele infracțiunilor.

După cum se vede și din imaginile surprinse de camerele de supraveghere de la locul faptei, „recursul compensatoriu” ne suflă în ceafă, și ne poate trimite urgent la podea printr-un KO, grație unei ticăloșii inimaginabile, promovate de dumneata, Tudorel Toader.

UPDATE:

Tatăl victimei  s-a dezlănţuit la adresa politicienilor care au promovat legea privind recursul compensatoriu, care a permis autorului agresiunii să scape de la închisoare cu 8 luni mai devreme.
Grigore Sava afirmă că cel puţin al fel de vinovaţi de cele întâmplate sunt şi cei din Guvern şi a Parlament care au decis că astfel de indivizi trebuie eliberaţi înainte de termen.
Nu doresc la nimeni să treacă prin ce am trecut noi. Individul, asta-i meseria lui. I-am văzut cazierul… Nenorociţi sunt cei care au dat legilea astea, de i-au scos afară. Nu fac politică, dar nu s epoate aşa ceva. În ce ţară trăim ca să eliberezi infractorii?
Aş fi curios să-l întrebaţi pe Tudorel, să-i arătaţi, dacă o simţit el ceva când a primit lovitura fiica mea şi a ajuns în starea asta.

Pe Tudorel sau pe Dragnea, cine o votat legea. Nu se poate aşa ceva, în ce ţară trăieşti ca să eliberezi infractorii ăştia. Ei sunt la fel de vinovaţi. Nenorocitul ăla e vinovat, dar pe ei îi consider mai nenorociţi